Slăbește acum, ca să-mi spui și mie cum

Știi ceva, ia mai slăbește-mă! 

Nu de-alta, dar am încercat cam tot, inclusiv schimbarea stilului de viață. Beau doar bere cu limonadă și conținut redus de zaharuri și fenilalanină. Ajută și la obținerea unui scaun moale, când stai multe ore la birou. 

Mintenaș (acușica, pentru pasionații de sinonime) se fac 30 ani de când mă tot chinui să slăbesc prin diverse metode: untură de mangalița fără colesterol, ficat de rață neferos de 3 ori pe zi, după masă, dieta cu fructe dukan fără zahăr adăugat în compotul cu miere, salată de andive cu bacon deep fried în crustă de panko low-fat. 

Nu mai sunt de mult un couch potato (cel puțin de când am înlocuit canapeaua trainică cu una scandinavă, luată din iusc, care scârțâie încă de când intri în cameră, de nici nu mă pot pune pe ea. Tack!), nici tone de maculatură dictando, adică fâșii de piept de porc cu straturi de carne albă și grăsime suprapuse, nu mai bag în mine, față de anii tinereții, când eram singurul book worm din bibliotecantina facultății care cerea două porții pe o singură cartelă. 

Am stricat 2 biciclete de apartament în decurs de 3 ani, antrenându-mă prea mult. Motivul respingerii reparației pe garanție: am ros cureaua prematur. Eu, născut la 46 de săptămâni cu 6,4 kg și scor Apgarniță 10. Tot ăia de la deep-in-error cu tupeu: ce greutate aveți? Păi bine, ehmag, nu întrebi o doamnă cât cântărește, decât dacă e piețar. În specificațiile tehnice ziceau că bițoaclele țin până la 120 kg și eu cântăream 122 cu tot cu sandale, așa că a trebuit să pedalez în chiloți și să montez pe ghidon suport pentru conul de cartofi cu parmezan extra (night show, când mă antrenam seara și vecinii urmăreau coșmarul de pe strada șuncilor). 

Degeaba. Am încercat chiar să nu mai pun ketchup dulce peste salata de roșii, pentru a balansa aciditatea, și nici sos cheezy crazy peste feliile de feta fictivă dietetică cu doar 35% grăsime. Am înlocuit feliile de pâine umezite la robinet și date prin zahăr cu varianta sănătoasă, brioșe presărate cu zahăr brun fără gluten.

Mi-am călcat pe inimă și am cumpărat o mașinărie japoneză produsă prin China de un american pe nume Ninja. Numele pompos e deja pe toate rafturile, nu se mai înghesuie lumea la tigăi, ci la friteuze cu aer cald. Probabil se mai încălzesc și bucureștenii la ele. 

Ca să nu mi se lipească stomacul de șira spinării până se rumenește carnea de lângă os, am dat o fugă (în mod similar melcului pe red bull) la Jumbo și am prins la promoție un spray de sticlă fix când era să-l dărâm cu buzunarul de la spate, unde aveam portofelul ăla doldora de bonuri fiscale, cărți de vizită, bașca fotografia unui șoricel ținut cândva la piept. L-am cumpărat, că imediat a sărit pe mine megafonul suav: "Dragi cumpărători! Dorim să vă reamintim că trebuie să cumpărați tot ce stricați sau desfaceți. Alooo, domnu cu fixativ pe chelie!" Abia după ce am trecut de casa de marcat mi-am dat seama că eu nu purtam chelie la vedere, mi se vedeau doar perciunii ultraortodocși de sub șapcă. Bine că nu aveau și ulei de măsline grecesc produs tot în China, că de spaimă aș fi cumpărat, să umplu sticla de spray.

 

Am postit intermitent, după următoarea schemă săptămânală, meniu recomandat de un angajat ISU: 48 cu 24. 48 de cârnăciori de bere și 24 de cârnăciori în aluat, apoi săptămâna următoare schimbam: 24 de hotdogi cu 48 de minicrenvurști la borcan, calitate germană de la Meica. Am o vecină care face Turcia și îmi aduce direct de la sursă. Apoi 48 de saleuri cu 24 de croissante și tot așa. După 6 luni am mers la analize și de la cabinetul de recoltare până la laborator s-a zaharisit sângele, deci rezultat neconcludent. În loc de valori, era numele meu în chenarul cu negru și dedesubt textul: "cei care doresc, vor putea să îi aducă un ultim omagiu". M-am gândit că laboranta a tipărit ceva documente personale, GDPR, se aude? Am făcut pipi seara în recipient, iar a doua zi, proba de urină cu jetul din mijloc putea fi folosită liniștit ca melasă de către un yoghin rău-vegan. Am dat-o pe oleix unuia cu nick-ul curu.divolaru. 

 

I-am scris doctorului Now, sper la un răspuns rapid cu secretul dietei lui de 1200 kcal pe zi. Probabil o să mă întrebe care membru de familie este enablerul meu, iar eu o să-i răspund: one double whopper and fries. Pretty please.

Dar acum pe bune, dragă auditoriu, sunt disperat. Am ajuns să mă culc cu noaptea-n cap, după gustarea de la miezul nopții. Ce mă sfătuiți? Lapte integral cu biscuiți digestivi sau corn cu ciocolată degresată? V-am pupat, pe altădată! Dacă nu o fac lată!

Disclaimer: această postare nu reprezintă un strigăt de ajutor. Dacă dvs. sau cineva apropiat se luptă cu obezitatea, apelați la specialiști. Umorul și voința pot fi arme redutabile, dar nu sunt suficiente.