Vești și povești răstălmăcite

Doar atât vreau să vă spun: azi sunt nu doar agnostic, ci și adormit, apolitic și absolut adorabil.  Ca să citez după un cotidian de știri furate (cam toate): deși mersul la toaleta parlamentului pentru micțiune  moțiune are un caracter confidențial, au mai fost cazuri în istoria politică a României, când senatori ai melcilor sau dempuțiți traseiști au arătat că au coaie bile în spatele prohabului, înainte de a le depune în urnă. Mioriță laie, merg să fac o baie, să mă spăl de zoaie, și de-o fi sărăcesc, votu-i nebunesc, iar eu după el sigur nu mă-mbogățesc. Și, ca să închei într-o notă umoristică: știți ce fredonează pacientul  Monojean Valjean pr in secția de psihiatrie, după ce și-a furat singur dosarul medical? Evaluarea mea, evaluarea mea, nu o are nimenea...

Stau la umbră cu o bere de vișine fără alcool lângă mine și trebuie neapărat să vă spun ceva, neîntrebat, desigur. De-a lungul celor 15 ani de când vin cu regularitate la băile ungurești, am observat un detaliu care scapă ochilor neversați [insert sarcasm here]. Fiind zonă de graniță, în weekenduri și de sărbători, respectiv vara, ștrandurile din estul Ungariei sunt luate cu asalt de românii din vest, cu precădere arădeni și bihoreni. Cei mai mulți se întorc seara la casele lor, dar pe timpul zilei, sticluțele de pălincă din lăzile frigorifice sunt golite cu un debit egal cu cel al apei care țâșnește din țevile de alimentare ale bazinelor.  Ei bine, ce credeți că fac băutorii de alcool seara, la întoarcerea acasă? Vă spun eu: se suie la volan și conduc nestingheriți. Iar a doua zi o iau de la capăt. Tare, nu? Măcar 40 de grade, judecând după emanațiile alcoolistice per care le simt în nări.   

Mă scuzați că inopinez iar, dar întrebam ceva acum o lună, la finalul acestei  postări. Anyone, anything? Nimic interesant? Okay, move along, move along! La fel de deschisă a rămas și invitația mea de aici , să știți. De nu s-o fi închis stabilimentul, între timp. Adică vă face omul o favoare să îl cunoașteți în grăsime și oase, și voi nu vreți să beți o cafea ieftină gratis? Ce oameni! Da' nu-i nimic, mă duc eu cândva singur și, când ajung, vă pun o poză, în ciudă!

Acum, că am primit (cu toții) mailul de mai jos, pot să spun că  parcă n-ar fi o idee așa de rea serviciul ăsta, deși notificarea în aplicație ar fi suficientă, mai ales în era fraudelor pe WhatssApp . Eu am mai avut probleme la plată și m-a enervat să aștept în cont actualizarea statusului, ca să pot reîncerca plata, eventual cu alt card, așa că nu știu cum voi reacționa la alte notificări automate. Totuși, am o nelămurire: dacă acest canal de comunicare este unilateral, de ce acceptă trimiterea unui răspuns de "STOP", dar nu poți vorbi în continuare cu o robodană de-a lor? Numai probleme de țară din lumea a treia, deci nu mă aștept să primesc răspuns prea curând, acum, când lumea e ocupată cu belitul... mielului. eMAG lansează notificări pe WhatsApp — gratuit, direct pe numărul de...

Atenție: dacă sunteți niște putori nespălate care scuipă pe jos coji de semințe, pachete de țigări, rezerve de vape-uri, ambalaje de la covrigărie etc., aceste informații vă pot afecta emoțional. Conform statisticii mele din ultimii 10 ani, când e vorba de curățenia de primăvară/toamnă sau de orice fel de acțiune comună, inclusiv ședințele de bloc, patru din cinci vecini sunt programați să fie bolnavi, sunt indiferenți sau, dimpotrivă, sunt privitori sănătoși și curioși din spatele perdelelor/vizoarelor.  Deși operațiunea a fost anunțată cu mare fast pe grupul de WhatsApp cu câteva zile înainte să aibă loc, precum și la avizier și pe toate ușile de acces în scară, sâmbătă dimineața am fost prezenți la datorie, în mod complet nesurprinzător, doar 5 reprezentanți din totalul celor 20 de apartamente. Restul au tăcut mâlc, s-au dat loviți (deși n-am văzut să vină vreo ambulanță) și au așteptat să terminăm de măturat și greblat frunzele, de tăiat crenguțele uscate și de curățat trandafi...

Asta este o întrebare care mă macină precum o boabă de cafea prinsă între dinții unei râșnițe tocite.  Mi-ar plăcea să aflu care este motivul din spatele accesării zilnice, săptămânale sau ocazionale a blogurilor existente, sau ce căutați să aflați, de ce comentați și ce vreți să obțineți prin implicare. Să fie pentru promovarea propriei persoane? Că poate aveți o afacere de susținut și trebuie apariție regulată pe internet. Sau de plictiseală?  Sau poate vă ignoră cel de sus dorințele și căutați o comunitate din care să faceți parte cu adevărat, nu doar cu prezența fizică. Chiar nu știu și ar însemna mult pentru mine să vă aflu părerile.  Vă place și vouă să trageți chiulul la serviciu sau seara scrollați cu degetele în neștire, în fața unui televizor cu program ce nu mai prezintă de mult interes? Simțiți nevoia de a comunica cu alte persoane aflate la mare distanță, sau comentați pe bloguri doar pentru a vă afla în treabă? Sau poate pentru a stinge nevoia lăuntrică...

Am o mică mare curiozitate medicală: știți persoane care au omușorul despicat în două? Imaginea generată e ca exemplu, omușorul are dimensiuni normale și e amplasat normal, în partea din spate a vălului palatin. Nu ăla din Roma. Nu de alta, dar eu am în familie 5 persoane cu această ciudățenie, deci se moștenește... Și toți au probleme la dentist, când trebuie să deschidă gura.

Cum vă ziceam:  creatorul de conținut  e printre cele mai importante obiecte din casă. Dar nu sunt la fel de norocos ca în copilărie, când aveam 2 băi și puteam sta liniștit în baia mică, pe tron cu gândurile și teancul de ziare Scânteia sau almanahurile  aduse de la bunici, până când îmi amorțeau picioarele și furnicăturile îmi betonau primele încercări de a merge.  Așa cum, crescând, băieții mi-au luat pulpele din puiul familist convins vopsit, așa nici timp nu mai am de cugetat prea mult pe telefon, în baie, pentru că e una singură și ei sunt 2. Măcar dacă erau fete și acaparau doar oglinda... Așa că întrebarea mea e firească: voi și ai voștri copii cât timp au toilet screen time? Doar n-oi fi singurul părinte de băieți cu problema asta.  Și a doua întrebare: și voi vă chemați copiii la masă prin apel video, că au mereu căștile în urechi?  Hurry, hurry, rice and curry!  Să ne înțelegem, și eu descoperisem căștile la vârsta lor și petreceam...

Era și timpul să ies din etapa de "îndopauză" și să trec la faza de andropauză.  Adică la etapa de post în mod intermitent cu navigatul pe un telefon cu Android nou, producție Guangdong cât o paletă de pingpong de 6.8 inci. M-am sincronizat cu postul Paștelui lui de Paște, că cică la ortodocși au așteptat să se termine olimpiada și încep de azi reclamele la brânză de soia, pateu vegetal și clătite cu lapte de migdale.  Nu dați iama în magazinele serioase, am epuizat eu stocul, aveau o singură bucată. Acum o lună. For ever evomag, au livrat mai rapid decât mi-au luat banii cu noul sistem și nici nu sunt inundați de selleri dubioși ca marketplace-ul crazy. Venind de pe un realme mai vechi căruia îi distrusesem portul de încărcare când l-am scăpat în vasul de toaletă (nu, nu a intrat la apă, a aterizat pe un căcuț tare, l-am stricat eu apoi cu o agrafă, încercând să scot resturile puțicioase), transferul de date și conturi a fost atât de fluid, că mi-a scăpat o băluță din co...

Micuțul Olivier are și el pitici pe creier, ca toți ceilalți.  Săpunul din dulap.  I se mai spune Efectul Fa. Știți voi săpunurile Fa pe care nu le foloseam niciodată, pe care mamele le ascundeau cu pricepere printre haine/lenjerii de pat? Dar pe care eu, uneori, le scoteam din cutie și le miroseam sau mă frecam pe la încheieturi, pe uscat, ca să miros bine. Așadar, unul dintre piticii mei încă activ în câmpul muncii e săpunul din dulap, pe care îl ascund de vrăjitoare, ca să nu mi-l facă cadou la rude. Ea nu înțelege și mă tot acuză că sunt zgârcit, că ce mare lucru, ai niște săpunuri din Franța și nu vrei să dai unul și lu' mamițica, că măcar ea îl folosește (în savoniera aia cu găuri, care se înfundă și apoi tot săpunul se înmoaie și se dizolvă, I might add), nu îl ține captiv cu anii. Până într-o zi, când i-am spus ferm: nu sunt deloc zgârcit. Dacă aș avea gripă, i-aș da-o cu drag lui maică-ta! Și știi bine că atunci când găsesc săpunuri cu alt parfum de care mă îndrăgoste...

N-ai cum așa ceva. Vuiesc știrile despre jocurile olimpice de iarnă pe toate gardurile fără zăpadă, zilele astea am televizorul 90% pe Eurosport și 10% închis, și îmi vine nevăstuica acasă, apasă ca de obicei pe canalul 1, comută pe TVR și apoi îmi zice la modul cel mai serios: dă și tu pe Eurosport, poate au ceva gimnastică în direct.  Nu, gimnastică artistică pe patine de gheață încă nu există. 

Mi-a venit și mie rândul, trebuie să plătesc pentru căutările de materiale cu caracter obscen, pe care le-am promptuit ca să generez imagini AI: big black sausage sandwich, polish gros din care mușcă cu poftă o blondă cu maieu pătat de muștar, cârnat german viguros masat cu ulei etc.  Am primit și număr de referință, un termen de plată mai mult decât corect, 2 zile. Sper că sunt nelucrătoare, să am timp să cumpăr niște bițicoini până luni. Un lucru, însă, m-a impresionat până la fund. Omul ăsta a fost atât de curios să îmi acceseze ușa din spate, dar primul lui impuls a fost să șteargă tot și să își vadă de viață. Dar apoi s-a răzgândit. Damiene, apasă odată butonul ăla, că îmi explodează crenvurștiul de incertitudine. Pe voi v-a contactat firma asta cu denumire de birou de avocatură Jack, Neal and Son?